A..A..A..A Acum e toamna,da!!!!

Alerg dupa nisipul din clepsidra. Ascult la casti veselia de atunci. Ascult povestile dinainte de culcare si tin in mana cioburi din globul de cristal care imi prezice trecutul.

Ii spun ca sunt singura. Ii spun ca nu mai sunt copil si nu mai are nimeni grija de mine. Ii spun ca parintii nu ma mai saruta de noapte buna si ca perna pe care dorm e de fapt fundul paharului plin de otet.

Urlu, dar ei nu ma mai aud. Cu cat cresc, cu atat lumea e mai surda si eu mai singura si mai singura si mai singura pentru ca nu mai sunt fetita aia care fugea la parinti cand Adi Bujor de la etaju 2 o bazaia de fiecare data cand iesea afara din casa. Acum ma ascund pe la colturi cand Adi de la 2 iasa din casa, cu gandul ca poate o sa fie ca atunci. Si nu mai e. Adi Bujor e mare si nu-i mai arde de copilarii. Si mie mi-e dor de toti copiii.

Viata asta nu ma mai incape. Mi-a ramas mica. A intrat la apa. Nu mi-au mai ramas decat hainele cu care mergeam la gradinita,  felicitarile de Ziua Mamei,  povestile cu Familia si diminetile insorite in care vedeam copacii din fata blocului in care locuiau bunicii mei. Saptamana trecuta am observat ca mi-au taiat copacii, mi-au taiat ramurile, mi-au alungat pasarile.

Pasarile mele au plecat pentru-ntotdeauna in tarile calde. Aici a venit iarna vesnica.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s