licht erlischt

ilogica cunoasterii.

Apa sambetei e apa care transporta hoiturile spre locul care nu duce niciunde. Ce-i cu mine in lumea asta? Ma plimb cu barca prin tot felul de vieti. In final ma duc undeva. Nicaieri se numeste. Iar in acel Nicaieri tai si spanzur. Spanzur.

Ma.

Am fost Adam si Eva si am cazut din copacii paradisului intr-o lume imaginara in care credeam cu asa o convingere, incat Desteptarea n-a decat o alta cadere dintr-altfel de pom. In Pustiu.

Goi pusca si cu inima deschisa.

Cand am gustat din pomul cunoasterii, ne-a fost rusine de noi, ne-a fost rusine ca suntem goi si cu inima deschisa. Si-atunci ne-am inchis. Ne-am imbracat, ne-am luat jucariile si am plecat spre alte paradisuri cu toporul la-ndemana.

Eu vreau un paradis cu zapada. Si sa nu prind urma de pom. Ca-l tai. Cumva, ma cam doare sa tot cad.

Anunțuri

Un gând despre “licht erlischt”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s